Mănăstirea Chiajna este o biserică în ruină, aflată la marginea
Bucureştiului, în jurul căreia circulă legende cum că ar fi blestemată.
Ruinele se află la periferia
Bucureştiului, la marginea cartierului Giuleşti-Sârbi, lângă o groapă de gunoi, subiect al multor legende şi mituri urbane.[
necesită citare] Construcţia Mănăstirii Chiajna a început în timpul domniei lui
Alexandru Ipsilanti (1774-1782) şi a fost finalizată în timpul domnului fanariot
Nicolae Mavrogheni (1786-1790). A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime si 18 inaltime, ziduri groase de 1 si 2 metri.
Urma să să fie unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult româneşti ale vremii, însă nu s-a întâmplat aşa. Legenda spune că biserica ar fi blestemată.[
formulare evazivă] Preoţii nu au slujit niciodată în ea, fiind bombardată de către turci chiar înainte de sfinţire. Aceştia crezuseră că acolo ar fi fost mai degrabă o cetate, şi din acest motiv au încercat să o distrugă. Astfel, toate actele ei au ars în întregime. Cu toate acestea, construcţia a rămas în picioare. Abia la cutremurul din 1977 s-a prăbuşit turla.
